Scurt istoric
-
1848 - Institutul General de Pensii Brașov
Acest institut este înființat în România ca asociație mutuală care asigura membrilor o pensie anuală.
-
1895 - Legea minelor din România
Legea a reprezentat emiterea primelor norme de asistenţă socială – introducerea asigurării sociale obligatorii pentru minerii şi muncitorii din industria petrolieră, prin instituţionalizarea dreptului la pensie şi a dreptului la o indemizaţie în cazul accidentelor de muncă.
-
Legea Missir
Cancelarul Otto von Bismarck promulgă mai multe acte normative remarcabile, de referință în domeniul protecției sociale – Legea asigurărilor de boală a muncitorilor, iar ulterior Legea asigurărilor de accidente de muncă și Legea cu privire la asigurarea de invaliditate și bătrânețe. Aceasta din urmă era finanțată prin impunerea unei taxe pentru angajați, astfel încât la împlinirea vârstei de 70 de ani să beneficieze de o pensie.
-
1915 - Legea Nenițescu în România
Era destinată pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti și a instituit principiul asigurării obligatorii pentru accidente, boli şi bătrâneţe a tuturor salariaţilor care făceau parte din corporaţii, fiind una dintre cele mai moderne legi europene în domeniu.
-
1920-1930 - Formarea sistemului de asigurări sociale și de protectie a muncii
Începe procesul dezvoltarii sistemelor de asigurări sociale – formarea bazei financiare pentru protecția socială a lucrătorilor. Angajatorul preia responsabilitatea riscurilor profesionale ale angajaților
-
1933 - Legea Ioanițescu din România
Stabilea unificarea asigurărilor sociale pe întreg teritoriul naţional – pentru salariaţi şi meseriaşi.
-
1945-1989 - Caracteristici generale ale asigurărilor sociale din perioada comunistă
Conform noii ideologii, legiuitorul comunist s-a preocupat să garanteze drepturile de asigurări sociale ale salariaţilor într-o concepţie centralizatoare. Pe planul organizării sistemului de asigurări sociale, această concepţie a generat constituirea asigurărilor sociale de stat ca principal sistem de asigurări sociale care cuprindea salariaţii întreprinderilor de stat precum şi, în mod restrictiv, unele categorii de oameni ai muncii asimilaţi salariaţilor (Liberii profesionişti şi agricultorii care nu au fost cuprinşi în sistemul asigurărilor sociale de stat).
Vrei o retragere eficienta din activitate?
Situatia actuala
După 1990 majoritatea țărilor au dezvoltat sisteme de pensii administrate private, modificând metoda de colectare și utilizare a banilor, fiecare persoană fiind deținătoarea propriilor contribuții de tip pay-as-you-go.
Reforma reală a sistemului asigurărilor sociale de stat a pornit odată cu apariţia Legii nr. 19/2000. Aceasta a realizat modificarea de substanţă a concepţiei asupra asigurărilor sociale, având puternice valenţe împrumutate de la concepţia distributivă asupra asigurărilor sociale, făcând posibil accesul la sistemul de asigurări sociale tuturor persoanelor producătoare de venituri, fără a se limita ca în trecut doar la titularii contractelor de muncă.
In 2007 Înființarea sistemului de pensii administrate privat în România. Primele contribuții în sistemul de pensii private obligatorii Pilon II, sistemul de pensii devenind unul mixt public-privat.
Problema societății contemporane este în principal regasita in urmatoarele situatii, ceea ce face ca sistemele de pensii pubice să nu mai fie sustenabile:
-
Imbatranirea populatiei
Ponderea persoanelor în vârstă de 80 de ani sau peste raportată la populația UE este estimată să crească de două ori și jumătate în perioada 2019-2100, de la 5,8 % la 14,6 %. (ec.europa.eu)
-
Natalitate scazuta
conform INS numarul persoanelor nascute vii a fost cu 73.000 mai mic decat a persoanelor decedate. Prognozele arata ca in 2050 populatia Romaniei poate sa ajunga la 15-16 milioane de locuitori. (www.mediafax.ro)
-
Cresterea sperantei de viata
În România speranța de viață pentru bărbați a progresat de la 67,4 ani în 2001 la 69,2 ani în anul 2006. Pentru femei speranța de viață a progresat, în același interval, de la 75,6 ani la 76,1 ani. In 2060 varsta bărbaților este estimată să crească la 81,8 ani, iar a femeilor – la 86,7 ani. (www.agenda.ro)
-
Intrarea tarzie in viata activa
-
Munca la negru
În lipsa unui contract individual de muncă declarat, lucrătorii nu plătesc absolut nimic la stat şi nu figurează nicăieri ca angajaţi, astfel că nu se pot bucura de avantajele şi beneficiile unui salariat cu forme legale. Lucrătorii la negru, nefiind angajaţi conform legii, nu beneficiază de: concediu medical; concediu de odihnă şi zile libere legale; vechime în muncă pe baza acesteia, angajaţii cu forme legale pot primi sporuri salariale; în lipsa acesteia, lucrătorul la negru va avea o pensie foarte mică; șomaj tehnic; contribuții la fondurile de pensii facultative suportate de angajator pentru angajați; indemnizaţii pentru părinţi (concediu de maternitate, pentru creşterea copilului sau pentru îngrijirea copilului bolnav) şi stimulent de inserţie, valabil numai pentru angajaţii care se întorc mai repede la muncă din concediul de creştere a copilului; ajutoare de înmormântare, pentru bolile grave și incurabile etc.; nu sunt asiguraţi la sistemul public de sănătate – pentru asigurarea medicală la stat va fi nevoie să plătească; nu pot avea acces la credite bancare (câteva criterii importante pe baza cărora băncile acordă credite sunt venitul declarat, vechimea în muncă şi calitatea de angajat); (www.avocatnet.ro)
-
Somaj ridicat
La sfarsitul anului 2020 in Romania erau aproximativ 5,2 milioane angajati, numarul de pensionari este de aproximativ 4,7 milioane de pensionari, iar numarul persoanelor aflate in somaj este de aproximativ 300.000 de persoane. (www.zf.ro)
-
Exodul fortei de munca
Potrivit unui raport realizat de ONU cu privire la prospecţiunile populaţiei mondiale pe anul 2015, în România, numărul locuitorilor se va diminua cu până la 22,1% în următorii 35 de ani (www.revistasinteza.ro)
-
Perioada “decreteilor”
Astfel, in 1930 – 1935 nivelele depaseau 30 nascuti vii la 1000 locuitori. Din 1957 insa, in conditiile practicarii libere a intreruperilor chirurgicale ale cursului sarcinii, scaderea natalitatii este mai rapida astfel incat in 1966 se inregistreaza valoarea de 14.3 o /oo. In acel an, prin Decretul 770/1996 se interzice avortul chirurgical. Drept consecinta a acestei masuri coercitive, in 1967 s-a inregistrat o crestere brusca a nivelului fenomenului – 27.4 o /oo. In perioada urmatoare, in conditiile unei politici demografice pronataliste si a mentinerii masurilor legislative amintite anterior, s-a constatat o evolutie a fenomenului asemanatoare cu cea inregistrata in perioada 1957-1966, respectiv o tendinta de scadere continua, dar intrun ritm ceva mai lent, ajungandu-se in 1983 la valoarea din 1966. Ca urmare a unor noi masuri coercitive, dupa 1983 nivelul fenomenului cunoaste o usoara tendinta de crestere ajungand la valori de 16 o /oo in 1986, pentru ca in perioada 1986-1989 sa se mentina la valori relativ constante. In 1990, ca urmare a liberalizarii avorturilor si a programului de planning familial initiat de Ministerul Sanatatii, nivelul ratei de natalitate a scazut la 13.6 o /oo ajungand in 1992 la 11.4 o /oo si in 2000 la 10.4 o /oo (umfcd.ro)
Vei fi o povara pentru copiii tai sau o bucurie pentru nepoti?
Solutii tehnice
Fiecare persoana are mai multe variante pentru a putea sa depaseasca problemele enumerate mai sus. In esenta, ideea principala este economisirea. Pentru a putea sa fie si mai eficient, se recomanda alocarea lunara a unui procent cuprins intre 5-15% din venitul obtinut.
De asemenea trebuie avut in vedere o regula economica simpla: “cu bani multi poti produce bani si mai multi pe termen scurt gasind un randament potrivit, iar cu bani mai putini poti produce bani multi, dar alocandu-i pe un termen mediu spre lung spre o capitalizare eficienta.”
